Toți românii care au ales Ungaria în 2014 pentru prima lor cursă de la fața locului au avut ce vedea. Iar așteptările lor vor fi extrem de mari după emoționanta întrecere de Formula 1 și după prestațiile pilotului nostru, Robert Vișoiu.
Dacă în trecut ne-am îmbătat cu apă rece că Michael Herck, originar din România și cu licența tricoloră, ar putea fi de perspectivă, Robert Vișoiu chiar a adus un salt calitativ prin prestațiile sale. Anul trecut, duminica de la Mogyorod începea cu intonarea tricolorului, după ce argeșeanul se impunea facil în cursa de sprint, cu plecare din pole. În 2014, revirimentul echipei sale a început acum o săptămână, iar Robert a pus osul serios în Ungaria, aducând cea mai bună clasare pe grilă pentru Arden în acest sezon. Mai mult, victoria a fost extrem de aproape în cea mai bună prestație a sa într-o cursă de sâmbătă.
N-ai cum să nu-i acorzi lui Robert circumstanțe atenuante pentru manevra asupra lui Stanaway, pilotul nostru fiind la prima oportunitate reală de a câștiga după jumătate de sezon de chin. Pe un traseu precum Hungaroring, depășirile sunt atât de rare încât orice jumătate de ocazie ar putea fi singura dintr-o cursă. Sigur, Stanaway avea pneurile mult mai uzate și parcurgerea unui tur suplimentar sau două ar fi înclinat și mai mult balanța în favoarea lui Robert, însă realitatea curselor este aceasta, iar psihicul de racer te îndeamnă să-ți urmezi instinctul ofensiv atunci când vezi o ușă întredeschisă.
În final, Robert a plecat din Ungaria cu sentimente contrastante, dar cu 21 de puncte adunate, după ce venise la Budapesta cu unul singur trecut în cont. Fanii din România s-au bucurat că revenirea argeșeanului s-a produs sub ochii lor, însă factorul arbitrar trebuie scos din calcul, așa cum am explicat înaintea cursei. Robert și echipa sa sunt pe un trend ascendent, determinat și de pneurile aduse de Pirelli, iar asaltul spre top 10 va fi purtat după vacanța de vară, pe superbele trasee din Belgia și Italia.
Dacă tot veni vorba de traseul de la Spa, în Belgia am avut deja scântei și dramatism, cu o cursă de 24 de ore ce a avut de toate. Accidente în lanț, erori incredibile, animale pe pistă, steaguri roșii, pilotaj de clasă și o depășire pentru victorie la doar 15 minute de final. S-a văzut încă o dată cât de serios tratează Audi aceste întreceri, cu input masiv de la Le Mans către echipajele belgiene WRT. BMW a făcut tot ce se putea, dar sprintul final al lui René Rast a fost prea mult pentru Dirk Werner.
Am lăsat la urmă povestea etapei de Formula 1, unde amestecul ploii și greșelile inerente au amestecat cărțile. Șansa i-a surâs lui Daniel Ricciardo, iar australianul a răspuns cu același surâs. Alonso a fost la un pas de una dintre cele mai mari performanțe din carieră, amintind pe alocuri de Jarama 1981, iar Kimi a părut mai firesc la volanul mașinii sale decât a fost tot anul. Desigur, presa va prefera să trateze pseudo-controversele și dramele închipuite dintre cocoșii Mercedes. O altă pereche de cocoși s-a luptat intens și în GP2, însă competiția este pe nedrept eclipsată în acoperirea mediatică.
Iar noi abia așteptăm să se întoarcă toți cunoscuții de la Hungaroring, cu povești și cu un zâmbet mai larg decât al lui Ricci.