Dincolo de dominația lui Alex Lynn și de prestațiile slabe din coada grilei, n-a fost greu să alegem 10 performeri ai stagiunii actuale.

1. Dean Stoneman – la fel ca Alonso, mereu cu mult mai sus decât posibilitățile mașinii. Într-o serie unde fiecare depășire e un eveniment rarisim, englezul a învins la Spa cu plecare de pe locul 11, iar la Abu Dhabi a dat replica unui monopost ART mai rapid cu aproape jumătate de secundă în calificări, câștigând fără emoții în prima manșă. Are două victorii în manșele secunde, fără plecare din pole. Pentru un pilot ce a învins cancerul, nicio provocare nu mai pare mare lucru.

2. Alex Lynn – toți protejații Red Bull din promoția 2014 s-au clasat fie pe 1, fie pe 3 în seriile unde au concurat. Deși anul trecut n-a excelat în F3 europeană, fiind mai mereu în urma coechipierului Raffaele Marciello, Lynn a ales să nu facă marele pas direct în GP2, precum italianul. O decizie inspirată, englezul găsind climatul perfect pentru a performa în echipa conaționalilor săi, Carlin. Constanța și stilul economicos al lui Prost, oglindită.

3. Marvin Kirchhofer – după ce Alex Fontana s-a scufundat, germanul a preluat frâiele titratei echipe ART Grand Prix, marcând primul succes în etapa de casă de la Hockenheim. Odată produs declicul, au urmat alte cinci clasări consecutive pe podium și un tur incredibil în calificările de pe Yas Marina. Cel mai de succes produs german de la Nico Hulkenberg încoace.

4. Jimmy Eriksson – a făcut pasul de la a nu puncta un an întreg cu Status în 2013, la victorii și clasări pe podium în acest sezon. Sosirea lui Stoneman ca barometru al echipei Koiranen l-a pus însă în umbră, dar poate de asta are nevoie suedezul pentru a mai face încă un pas înainte.

5. Emil Bernstorff – fideli promovării talentelor britanice, Carlin l-au repatriat pe tânărul plecat de trei ani în Germania. Mai mereu în spatele lui Lynn, a avut prestații solide, toate cursele finalizate aducându-i puncte. S-a remarcat prin stilul extrem de curat, fiind unul dintre cei ce nu au provocat vreodată un incident în acest sezon.

6. Richie Stanaway – cel mai rapid pilot Status a avut un duel de la distanță cu celălalt all-rounder, Dean Stoneman. Ambii au o bogată experiență, atât pe monoposturi, cât și pe modele Porsche de supercupă și GT-uri. Din păcate, după două treimi de campionat s-a pierdut, căzând de pe locul secund până pe 7 la general.

7. Dino Zamparelli – ca și Eriksson, a făcut un mare pas înainte în 2014. În primul rând, a evitat accidentele stupide din trecut, dovedind că este rapid pe un monopost bine pus la punct. N-ar fi fost o surpriză ca, după o serie bună de podiumuri, să vină și prima sa victorie. Însă baza e solidă – niciun abandon în acest an.

8. Patric Niederhauser – în contextul problemelor de la Arden, două victorii și o a treia pierdută post-cursă reprezintă o zestre solidă pentru un pilot metronomic, vizat deja de structurile ce activează în anduranță. Stilul de pilotaj curat, niciodată sclipitor, dar urmând un plan bine pus la punct (precum startul din runda finală), ar putea fi la mare preț.

9. Nick Yelloly – la fel cum Bernstorff a fost mereu aproape, dar în urma lui Lynn, și Nick a stat în siajul lui Stanaway. Doar surpriza comisarilor din ultima cursă l-a propulsat în fața coechipierului la general. Dacă la Hungaroring era condus 9-4 de Stanaway, până la tragerea cortinei a egalat situația la 9-9. Totuși, i-a lipsit acel ceva pentru a învinge curat, pe pistă.

10. Jann Mardenborough – filiera de pe care vine galezul face ca atenția să fie concentrată asupra progresului său. La Arden n-a găsit cel mai potrivit material tehnic, având adesea probleme de setup și defecțiuni mecanice. Însă stilul agresiv și fără menajamente amintește de Hamilton în formulele inferioare, iar talentul său este indiscutabil. A reușit să aplice rețeta de succes “P8 sâmbătă – pole duminică și victorie”, de care făcea uz și Robert Vișoiu anul trecut.