După ce a pierdut titlul din 2013 la mustață în fața lui Vittorio Ghirelli, Kimiya Sato și-a luat revanșa cu vârf și îndesat anul acesta. Doar faptul că a lipsit două runde, atunci când avea etapă în GP2 a făcut ca ecartul de puncte la general să rămână decent pe final, chiar dacă pe pistă se isca mereu o prăpastie între japonez și concurență.
Fostele modele din seria A1GP au continuat să-și etaleze lookul atrăgător și performanțele solide la șapte ani de la debut, însă seria AutoGP n-a reușit nici anul acesta să atragă suficienți piloți pe grilă, media fiind de 12 prezențe. Duelurile pe pistă au fost destul de rare, dat fiind faptul că și strategiile de cursă jucau un rol important, iar pozițiile se puteau câștiga mai facil la boxe. Lipsa tinerilor a dus și la anularea trofeului categoriei under 21.
Însă situația n-a fost atât de gri. Kimiya Sato a pornit cu dreptul, obținând trei victorii în primele șase curse în care a fost de fiecare dată pe podium. În urma sa nu s-a profilat niciun rival net, existând o bătălie extrem de strânsă în patru, între Tamas Pal Kiss, Markus Pommer, Andrea Roda și Kevin Giovesi.
Markus Pommer a fost electrizant în calificări, câștigând disputa pentru pole position de patru ori în opt runde. În curse, însă, tânărul german ce impresionase în ultimul sezon al defunctei F2 n-a reușit decât două victorii, în ciuda materialului tehnic pus la dispoziție de campioana ultimilor doi ani, Super Nova. Prestațiile bune ale domnișoarei Michela Cerruti au făcut ca titlul echipelor să rămână în curtea Super Nova, pe fondul absențelor lui Kimiya Sato care a adunat suficiente puncte pentru sine, dar nu și pentru echipa Euronova.
Kevin Giovesi a început bine sezonul, cu două pole-uri și două victorii, însă italianul nu prea mai are mare lucru de demonstrat în această serie și a absentat de la ultima etapă. Andrea Roda trebuie să fie foarte mulțumit cu victoria de pe Red Bull Ring și cu un sezon solid, de vreme ce este vorba totuși de un pilot amator. Cât despre Tamas Pal Kiss, un pilot cu o bogată experiență, acesta a scos untul din monopostul Virtuosi UK și a devenit vicecampion. Mai mult nu se putea pentru maghiar.
Campionul en-titre Vittorio Ghirelli s-a prezentat doar la două etape, însă n-a învins. În schimb, japonezii pregătesc predarea puterii de la Kimiya Sato către alți tineri conaționali, Kuroda fiind constant, iar Michimi chiar competitiv, fapt ilustrat de victoria din runda finală. În ultima etapă, cea de la Estoril, s-a mai aflat un nume cu rezonanță pe grilă: brazilianul Antonio Pizzonia. Clasarea sa pe podium dovedește încă o dată cele trei axiome ale seriei AutoGP în 2014: puțini piloți valoroși, puțini piloți în general și … când pisica (Sato) nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă.