Giancarlo Minardi a debutat cu echipa sa în F1 în 1985. După două curse cu motorizare Ford, a inițiat un parteneriat cu Motori Moderni – o companie recent înființată din Peninsulă. Colaborarea a ținut trei ani și n-a adus puncte, deși uneori promitea.

Piero Mancini l-a racolat pe experimentatul inginer Carlo Chiti, care avea experiență la cel mai înalt nivel după ce făcuse parte din echipa F1 Alfa Romeo. Chiti a conceput propulsorul de 1,5l turbo, care a fost montat pe monopostul Minardi în cea de-a treia rundă a stagiunii 1985, la Imola. Pierluigi Martini a surprins plăcut, clasând pe locul 19 pe grilă o mașină cu circa 50kg mai grea decât cele de top. A fost un exemplu clar de construcție bună, de vreme ce numărul de cai-putere în sine nu impresiona: 720, în raport cu 900 sau aproape 1000 pentru marii motoriști.

Punctele au fost de neatins pentru necoptul Martini, iar în 1986 Giancarlo Minardi și-a permis să alinieze două monoposturi, păstrând caracterul italian al structurii prin racolarea lui Andrea de Cesaris alături de debutantul Alessandro Nannini, adesea mai rapid decât teoreticul prim-pilot. Monopostul M186 lăsa de dorit și rareori piloții ajungeau la final (fiecare s-a clasat o singură dată), însă motorul urcase la vreo 780CP în regim de cursă. Motori Moderni și-au mai găsit un client, francezii de la AGS venind pe grilă de două ori cu Ivan Capelli în stagiunea lor de debut.

În 1987, Nannini și Adrian Campos au continuat să se chinuie, iar era turbo apunea deja. Motori Moderni ajunseseră la baremul de 800CP, însă FIA introducea deja limitări pentru echilibrul cu motoarele normal aspirate Ford DFZ de 3,5l. Mașinile Minardi se găseau adesea tocmai în plutonul motorizat de Ford, pierzând dueluri directe în ciuda formei bune a lui Nannini. Giancarlo a cedat, semnând și el cu Ford pentru 1988.

Aventura Motori Moderni în F1 a luat sfârșit, însă Chiti a continuat să încerce să-și dezvolte prototipul după ce a fost angajat de Subaru. Coloni-Subaru a fost un eșec răsunător, iar motoarele lui Chiti au fost la fel de neperformante și în CM de Sport-Prototip în 1990.

Patronul Mancini a decedat pe 15 februarie, la vârsta de 68 ani, iar prietenul său de-o viață, Giancarlo Minardi, i-a adus un călduros omagiu. La treizeci de ani de la frăția italienilor, ne este dor de asemenea povești în Formula 1.