Dacă în Formula 1 sau în motomondial nostalgicii visează la o epocă romantică, în raliuri e fix opusul. Vremurile de care toți își aduc aminte cu plăcere au fost definite de un avânt tehnologic fără egal, o cursă a înarmării extreme, paralelă cu războiul rece.
O carte despre Audi Quattro nu se pretează cu ceaiul de la ora cinci. Ea se devorează în timp-record, așa cum devorau mașinile din Ingolstadt sute de kilometri de probe speciale. Cel mai greu e să te abții de la comparațiile care-ți inundă mintea, între ce-a fost atunci și ce vedem acum în mondial. O carte despre Quattro trebuie să fie pusă la acel loc de cinste unde n-au catadicsit organizatorii de la Cluj să pună anul trecut mașina în sine. Plecată undeva spre final, colțuroasa fiară Audi venea în parc mult după miezul nopții, când așa-zișii fruntași dormeau deja duși. O priveam și-mi era oarecum jenă că nu-i știam întreaga istorie. Problemă rezolvată acum.
De ce vă recomand și vouă această lucrare?
1. Quattro titluri în cea mai frumoasă eră a raliurilor
Două la piloți (Mikkola 1983, Blomqvist 1984), două la constructori (1982, 1984). Primul și cel mai evident motiv ține de plasarea corectă în timp și spațiu a realizărilor unor legende. N-am să expun lista recordurilor stabilite de această mașină, vă las plăcerea de a le descoperi într-o ordine firească în carte. Însă fresca epocii este foarte bine realizată, cu suficiente detalii și despre armele concurenței de la Opel, Ford sau Lancia. Walter Rohrl este unul dintre cei mai versatili piloți din istorie, binecunoscut de pasionați, dar prea puțin mediatizat la 30 de ani de la marile sale isprăvi. Despre Blomqvist iarăși se vorbește prea puțin, mulți fiind la grea încercare în a stabili originea poreclei personajului din Top Gear. Mikkola, Salonen, Toivonen, Vatanen sau Jean Todt sunt și ei actori cu greutate ai acelor vremuri, însă vedeta incontestabilă pompează combustibil, nu sânge: Audi Quattro.
2. Quattro nu înseamnă doar raliuri
Odată rafinată în cele mai grele condiții, tracțiunea integrală Audi a trebuit să-și găsească un rost în competiții după apusul Grupei B. Totodată, rațiunile de marketing ce urmăreau impunerea mărcii din Ingolstadt în Statele Unite, coroborate cu regulamentul tehnic permisiv al seriilor Trans-Am și IMSA, au dus la o mare surpriză pentru obișnuiții acelor campionate. Veni, vidi, vici pentru Audi, însă nu s-a putut inaugura o eră de dominație, de vreme ce și forurile americane au mutat imediat, interzicând tracțiunea integrală și protejându-și astfel constructorii autohtoni de atotputernicul Quattro.
Cei de la Audi au revenit în grădina europeană, unde au luat cu asalt seriile de turisme și au colecționat trofee. Desigur, cel mai important era să bată cu pumnul în masă chiar în Germania, în DTM. Deși părea o balenă complet lipsită de agilitate în raport cu micuțul M3 E30, Audi V8 Quattro avea un avantaj hotărâtor chiar în ultimul cuvânt al numelui. Ulterior, marii performeri de la Le Mans s-au școlit și ei pe modele Quattro prin Europa, adunând titluri naționale ani de-a rândul (Pirro, Biela, Capello).
3. Quattro și avalanșa recordurilor din Colorado
Dragoste la prima vedere între Quattro și Pikes Peak. O cursă de legendă, pe care diverse variante de Audi au înșirat succese timp de șase ani consecutiv, ajustând totodată recordul all-time. Povestea urcărilor din Colorado ne-o aduce din nou în prim-plan pe Michele Mouton, o franțuzoaică aparte, de neegalat ca performanțe feminine într-o lume eminamente masculină. Cu toate progresele din ultima vreme, Michele rămâne barometrul din punct de vedere al rezultatelor, iar cele două succese la Pikes Peak cântăresc la fel de greu ca și raliurile câștigate.
4. Quattro Euro pe o carte foarte bine documentată
Background-ul meu de om al cifrelor a fost deosebit de impresionat de precizia informațiilor. Când ai impresia că s-a încheiat lucrarea, abia începe să se reverse o avalanșă de rezultate din toate competițiile sus-menționate. Practic, n-avem de a face cu literatură de tip ”ai terminat-o, n-o mai deschizi”. Oricând nu poți să dormi pentru că te chinuie dorința de a-ți aminti un rezultat al vreunui pilot ce a pus mâna pe Audi Quattro… ai pe ce pune mâna. Când credeai că nu se poate mai ușor decât o căutare pe net, Alexandru Dobai oferă alternativa, făcând migăloasa muncă de agregare a tuturor acestor date la finele cărții.
Dincolo de aprecierile aferente documentării și conținutului în sine, trebuie menționată și ușurința lecturii. Este un e-book minimalist, care profită de lipsa constrângerilor tiparului pentru a ilustra paragrafele exact unde trebuie, la prima referire la subiectul pozei. Are loc o interacțiune naturală cu materialul, în dulcele stil promovat de Apple. Capitolul multimedia vă mai rezervă și alte surprize, chiar de la început. Însă chiar pășesc pe sârmă ca să nu divulg prea mult. Oricum, it’s a must.
Cartea poate fi comandată de pe iTunes, aici.