F1 vs WEC devine un meci tot mai echilibrat, iar la ultima mutare a lui Bernie pe tema unui campionat al fetelor, Gerard Neveu a contracarat în spirit modernist, eliminând tradiționalele grid girls din anduranță, inclusiv la Le Mans.
Începutul lui 2015 a fost presărat cu o serie de contraste referitoare la prezențele feminine. Dacă în Formula 3, rezultatele Tatianei Calderon cu o grupare modestă anul trecut au recomandat-o pentru o promovare la echipa de top Carlin, în Formula 1 am asistat la revărsarea basculantei cu glume pe seama noului pilot de dezvoltare Lotus, Carmen Jorda. Provenită dintr-un GP3 în care Vicky Piria, Samin Gomez sau Alice Powell chiar s-au bătut cu băieții, Jorda punctează mai mult la capitolul estetic, de vreme ce ritmul acesteia pe pistă a fost mereu departe de orice alt competitor. Noroc că funcția actuală e doar cu numele de ceva ani încoace, de când nici titularii n-apucă să testeze suficient.
Înainte ca Bottas să fie confirmat în Malaysia, se vorbea despre posibilitatea ca Susie Wolff să concureze în primul său Grand Prix. Anul trecut a luat parte la câteva sesiuni de antrenamente, însă acum a fost marginalizată subit prin contractarea urgentă a unui pilot cu experiență, dar fără vreo legătură cu Williams în prealabil: Adrian Sutil. O mutare de două ori bizară, de vreme ce echipa britanică îl mai avea și pe Alex Lynn ca pilot de teste, pe lângă Susie.
Contrar bucuriei simultane a celor neutri și a fanilor Ferrari după rezultatul de la Sepang, Bernie Ecclestone a venit cu același discurs negativist despre starea actuală a Formulei 1. Mai mult, omul de marketing a avansat ideea unei serii paralele doar pentru femei, fapt catalogat drept retrograd de toate domnișoarele care s-au luptat în cariera lor să arate că-i pot învinge pe bărbați. Cea mai vocală a fost Tatiana Calderon, care nu ne-ar mira să devină prima femeie ce se impune în Formula 3 anul acesta.
Mondialul de anduranță este pe drumul cel bun și atrage tot mai mulți constructori. La fel ca moda, și amenințarea anduranței revine ciclic în raport cu popularitatea ”reginei” F1. În epoca Balestre, FISA a intervenit pentru a păstra piedestalul F1 cu orice preț. Acum, federația nu pare să intervină, iar conducătorii WEC au putut să mai bifeze o victorie morală față de principiile depășite ale lui Bernie. Gerard Neveu a anunțat că rolul actual al femeii nu cadrează cu acest obicei tipic vremurilor de altădată, când se folosea femeia-obiect ca vehicul de marketing și de stimulare a simțurilor. Așadar, nici la Le Mans nu vom mai vedea domnișoare care țin plăcuțe cu numerele piloților sau umbrele ce protejează de soare.
Tatiana Calderon revine în atenția noastră cu o anecdotă de la finala F3 de anul trecut, atunci când a solicitat organizatorilor să primească un grid boy în loc de obișnuita fată, motivând că nu-i provoacă nicio creștere a adrenalinei să fixeze cu privirea un posterior feminin bombat în ultimele minute dinainte de start. Prin gesturile și declarațiile sale, Tatiana se erijează într-un lider al mișcării feministe din motorsport, deși are doar 22 de ani.
În motomondial este cel de-al treilea an la rând cu prezențe feminine la clasa Moto3. Ana Carrasco a debutat în 2013, punctând de două ori în anul de debut, cu un excelent loc 8 în finala de la Valencia. Acum a venit din CEV și Maria Herrera, care beneficiază de un sprijin masiv din partea filierei Monlau/Estrella Galicia. La nivel național, țările cu tradiție (Spania, Italia) oferă de multă vreme oportunitatea femeilor, existând chiar clase speciale feminine. Cele mai rapide pot oricând să participe la cursele masculine, însă dacă se compară timpul de pole de la feminin, de obicei e la coada top 20 de la masculin. Așadar, la nivel de grup, ritmul este considerabil mai lent. Însă excepții precum Herrera se găsesc.
Însă ce vrea publicul? Toate studiile arată că sporturile cu motor au o audiență dezechilibrată, cu o predominanță a bărbaților pe fondul laturii tehnico-mecanice. Iar bărbații nu i-am prea auzit să se plângă de fetele sumar îmbrăcate de pe grilă, fapt ilustrat și de popularitatea unor conturi de Instagram dedicate, precum DTM Grid Girls. Pe de altă parte, văzând mii de curse, adesea ajungi să le ignori complet prezența. Totodată, dacă se întâmplă să fie și persoane de sex feminin care urmăresc cursa, de suficiente ori am auzit remarci disprețuitoare despre ”femei-obiect”, într-o dialectică asumată de domnul Neveu acum, care împletește modernismul cu feminismul de o manieră care-i deservește scopul.
Așadar, dacă dispariția fetelor de pe grilă va elimina o barieră declarativă de respingere în rândul femeilor moderne și le va aduce în fața televizoarelor sau în tribune la curse, atunci tot răul e spre bine.